În această zi specială, ne arătăm recunoștința, considerația și prețuirea față de activitatea profesională a psihoterapeuților, cei care au urmat și consolidat calea de schimbare a opticii în domeniul atât de amplu și de fascinant al minții umane.

Azi, 25 Septembrie, ne propunem să subliniem importanța și contribuția Psihoterapiei în sănătatea mentală și emoțională a omului și în medicina modernă.

„Psihoterapia este o disciplină științifică de sine stătătoare”, care tratează cuprinzător, structurat și planificat disfuncții, tulburări de comportament sau boli, ca urmare a unor factori atât psiho-sociali, cât și psihosomatici.

Persoana calificată pentru practicarea psihoterapiei deține titulatura de psihoterapeut. Iar aceasta se obține printr-o cercetare susținută și îndelungată.

Calitatea de psihoterapeut implică studii psihoterapeutice, cunoștințe științifice și în permanență consolidate și înnoite de psihoterapie psihanalitică, sistemică și familială, cognitivă, comportamentală și umanistă. 

Psihoterapeutul este, mai întâi, licențiat în Psihologie, pentru a dobândi cunoștințe solide despre fundamentele acestei discipline. După obținerea licenței, urmează un program de masterat, unde aprofundează studiile în domeniu. Pentru a putea practica psihoterapia, este necesară o formare suplimentară într-un institut psihoterapeutic acreditat, care oferă specializarea adecvată în psihoterapie. O etapă deosebită a formării sale este supervizarea, care aduce cu sine experiența practică, după aceasta, următorii pași sunt certificările și acreditările conferite de Colegiul Psihologilor din România și care atestă dreptul legal de practică în țară, în unele cazuri specifice, inclusiv în străinătate. 

Psihoterapeutul este un profesionist dedicat îmbunătățirii sănătății mentale și emoționale a clientului, obiectiv pe care îl atinge prin utilizarea unei game largi de metode și tehnici. În prezent, există peste 400 de modalități de psihoterapie, fiecare având un impact diferit în funcție de nevoile și contextul clientului. Mai jos sunt enumerate câteva dintre acestea:

Pe lângă acest arsenal de modalități psihoterapeutice pe care le cunoaște în amănunt și le aplică în situațiile corespunzătoare, măiestria unui psihoterapeut și eficiența sa izvorăsc dintr-un profund sentiment de iubire și de prețuire față de semeni, sănătate și viață.

“Cu empatie profundă, psihoterapeutul ajută oamenii să-și reconstruiască relațiile, nu doar cu ceilalți, ci și cu sinele. Este o muncă de finețe, de echilibru între ascultare activă și intervenție terapeutică. Fiecare progres, fie el cât de mic, este o victorie pentru ambele părți – client și terapeut.” – Psihoterapeut Gabi Bădăluță

Un psihoterapeut eficient identifică și definește comportamentele nepotrivite, este în permanență concentrat pe procesul terapeutic demarat, stimulează gândirea creativă a clientului încurajându-l să exploreze diferite soluții. Psihoterapeutul are o viziune cuprinzătoare asupra contextului social și emoțional al clientului precum și de influențele mediului său. În sesiunile sale de terapie, psihoterapeutul alege întotdeauna setul cel mai potrivit de tehnici de lucru, îndrumă și este vigilent, îl ajută pe client să sesizeze urmările comportamentelor sale și îl învață să ia decizii asumate, sigure, realizând astfel avantajele pe care i le aduce schimbarea.

Psihoterapia, o istorie de secole

Deși am putea crede că psihoterapia este o știință modernă, zorii nașterii sale ne duc pe meleagurile Greciei și Persiei antice, utilizată în special pentru analiza de sine și reflecție, rolul fundamental al cuvântului și al schimbării obiceiurilor fiind asimilate de către majoritatea societăților umane ca metode pentru atingerea sănătății mentale.

În antichitate, fenomenele inexplicabile erau atribuite acțiunii unor forțe supranaturale precum zei, demoni și spirite. Iar zona psihică și tulburările mentale nu erau o excepție.

De exemplu, egiptenii considerau că sugestia este o formă de magie pe care o foloseau ca o completare a tratamentelor medicale, pe când grecii credeau că bolile fizice și mentale depindeau de dezechilibrul corporal a patru fluide sau umori (Teoria științifică a celor patru umori a fost dezvoltată de Hippocarte și are la bază teoria lui Empedocle, în care se înainta ideea că funcționarea corpului are la bază interacțiunea a patru umori (lichide): flegma, bila neagră, bila galbenă și sângele). 

Aceste umori erau considerate esențiale pentru sănătatea fizică și mentală, iar echilibrul dintre ele determina starea de bine a individului. Dezechilibrul uneia sau mai multor umori era asociat cu apariția bolilor, iar tratamentele din acea perioadă urmăreau restabilirea armoniei dintre aceste lichide. Această teorie a influențat profund medicina timp de secole, fiind una dintre primele încercări de a explica funcționarea organismului și legătura dintre minte și corp.

În mod asemănător, în China sănătatea era înțeleasă ca balanța dintre forțele vitale. Forțele vitale sunt Qi (Chi) reprezintă energia vitală care circulă prin corpul uman și este considerată esența vieții; Jing, se referă la energia esențială sau energia congenitală, adesea asociată cu rezerva genetică a unei persoane; Shen reprezintă spiritul sau conștiința, și este asociat cu sănătatea mintală și emoțională; Xue înseamnă sânge și este considerat un tip de energie vitală care furnizează nutrienți și oxigen organismului. 

Forțele vitale reprezintă un concept care se referă la filozofia taoistă și medicina tradițională chineză și reflectând o viziune holistică asupra corpului și a universului.

Răzbind prin secole de căutări și schimbări, filosofi și medici precum Abu-Zayd și Avicena, au introdus în medicină conceptele de „sănătate mentală” și „terapie psihologică”, descriind un număr mare de alterări neuropsihologice care afectau ființa umană.

Odată cu Renașterea, Europa intra și ea în contact cu manifesările târzii ale psihoterapiei, epoca Evului Mediu împiedicând progresele acestui domeniu.

Denumirea de psihoterapie modernă ne întoarce în timp 200 de ani, perioadă în care medicul vienez Karl Mesmer (1734-1814) defineşte ca primă metodă terapeutică efectele hipnozei. Psihoterapia a fost utilizată pentru prima dată de doi medici olandezi, Fredrik van Eeden și Albert W. van Renterghem,         care-și tratau pacienții cu ajutorul inovativei metode a hipnozei, în clinica din Amsterdam pe care o conduceau „Clinică Pentru Psihoterapie.”

Evoluția psihoterapiei include nume și curente reprezentative în câmpul psihologiei omului, de la psihanaliza lui Freud, prin behaviorism, existențialism și terapiile lui Ellis și Beck pentru depresie, care au constituit bazele Terapiei Cognitive pentru depresie. 

Începând cu anii ’89–’90, scopul și preocuparea acestei discipline s-a îndreptat spre demonstrarea eficienței sale în probleme și tulburări concrete. Această perioadă a cunoscut și un apogeu al eclecticismului terapeutic, care consolida terapia cognitiv-comportamentală, ca una dintre cele mai renumite.

Câte curente au câștigat popularitate cu ajutorul acestei abordări a emoțiilor și a limbajului!

Rezultatele obținute și progresul în sănătatea mentală, dar și preocuparea față de o perspectivă integrativă, au determinat profesioniștii în domeniul psihologic să îmbrățișeze diferite combinații între terapia cognitiv-comportamentală, de exemplu, cu teoria cadrelor relaționale a lui Steven C. Hayes și tehnici de meditație, mindfulness pentru a obține o abordare  mai armonioasă și completă.

Sub lupa unei percepții unice

Situațiile dramatice cu care ne confruntăm uneori, devin mai ușor de integrat odată ce reușim să schimbăm viziunea asupra evenimentelor petrecute. 

Sprijinul poate veni din orice direcție, de la prieteni sau famiie, însă psihoterapia constă în aplicarea conștientă a unor procedee care influențează comportamentul individual.

Principiul de bază în psihoterapie este acela că modul în care o persoană percepe și evaluează propria stare, prin strategiile unice de adaptare, va impacta evoluția dereglării sau tulburării care-l afectează, obiectivul principal fiind ameliorarea, chiar recuperarea completă, prin modificarea acestor strategii.

Înțelegerea comportamentului uman și modificarea lui astfel încât persoana respectivă să trăiască ameliorarea și înlăturarea dificultăților existențiale reprezintă scopul și demersul inițiat de psihoterapeut. Inițial, acesta observă și evidențiază „problemele și particularitățile pasihice” ale persoanei, apoi o va îndruma să se elibereze de anxietate, depresia sau alte trăiri care îi afectează în mod negativ comportamentul, dar și relațiile cu cei din jurul său.

Ce alte obiective își propune psihoterapia?

Putem privi psihoterapia ca o relație interpersonală client-psihoterapeut, relație care caută să înțeleagă, să investigheze și să corecteze diferite forme de tulburări psihice, de care clientul vrea să se elibereze.

O altă perspectivă asupra psihoterapiei constă în faptul că generează modificări semnificative în personalitatea clientului, facilitând o adaptare mai stabilă și mai eficientă la mediu, precum și o restructurare profundă a acesteia. Aceasta este deosebit de benefică pentru persoanele care se confruntă cu tulburări de personalitate, ajutându-le să dezvolte strategii mai sănătoase de gestionare a emoțiilor și relațiilor interumane.

Cu Psihoterapia prin Istoria României

Această știință a început să înflorească în țara noastră, în special după Revoluția din Decembrie 1989, după o lungă perioadă de restricții impuse de regimul politic anterior.

S-a pierdut mult, dar s-a recuperat pe măsură.

Realizările românești consolidează literatura europeană de specialitate, iar noutăţile pe plan european sunt reflectate în apariţiile editoriale şi manifestările ştiinţifice din ţară. 

Contribuția remarcabilă a celui care a deschis calea manifestărilor și practicii psihanalitice în țara noastră, prin publicarea lucrării „Freud și psihanaliza în România” este Brătescu G. Deschiderea uimitoare oferită de el a fost întreținută cu un viu și constant interes pentru psihoterapie, în spațiul rezervat conferințelor în domeniu, în articole și practica clinică a numeroase personalități din zona oamenilor de știință, medici sau psihologi.

O altă contribuție inestimabilă adusă culturii și psihologiei românești o personalitate complexă, cu o nestăvilită preocupare pentru cercetare, predare și al cărei nume este prezent în numeroase publicații naționale și internaționale este doamna Prof. Univ. Dr. Anca Munteanu – Psihologia Transpersonală (Vol.1 și 2) – „Se spune că existența oricărui om poate macula esența lui, de aceea voi continua să mă caut acolo unde domnește Lumina.”

Psihoterapia urmărește evoluția omului, pe toate planurile.

Așa cum sublinia Prof. Univ. Dr. Anca Munteanu în lucrarea sa Psihologia Transpersonală Vol.II, educația holistică este o urgență pentru timpul nostru. „Aceasta poate distila ceea ce este mai prețios în orice ființă umană și, mai presus de toate, își poate recunoaște și regăsi natura sa divină și adevăratul loc pe care îl ocupă în lume.”

Stră-stră-stră procedee psihoterapeutice timpurii

Cuvântul și puterea lui spirituală, așa cum a fost folosit de grecii antici, era utilizat și în spațiul locuit de strămoșii noștri.

Toate aceste procedee psihoterapeutice populare fac referire la ceea ce, în cele mai multe cazuri, îi preocupă pe oameni: belșugul în viață, fertilitatea, sănătatea. 

În România, psihoterapia a fost copilul gestat în ani înflăcărați de cunoaștere, schimbare și dezvoltare, în perioade albe sau de stagnare, în brațele unor părinți poligloți, „reprezentați mult timp de organizații din exterior”. Împărtășind același interes față de ființa umană, nevoia de învățare a ambelor părți a rămas în permanență vie.

Dezvoltarea inteligenței emoționale, a prevenției și a menținerii unei stări de sănătate optime prin furnizarea unei game vaste de soluții terapeutice și de creștere personală, reprezintă obiectivul și misiunea cărora li s-au alăturat experții în sănătate, din cadrul Clinicii Marfil.

Secretele sănătății sunt descifrate cu ajutorul îndrumării de specialitate a terapeuților, prin metode și tehnici de procesare conștientă a emoțiilor sau evenimentelor trăite dramatic, pentru înțelegerea subtilă a cauzelor anumitor afecțiuni și probleme și recuperarea emoțională completă, dar și a dobândirii unei capacități mai ridicate de a schimba modul în care este percepută o situație neplăcută sau cu potențial negativ asupra sănătății.

Activitatea profesională a psihoterapeuților contribuie zi de zi la îmbunătățirea calității vieții, creșterea conștiinței de sine și a sănătății.

În această zi sărbătorim triumful sănătății, ființa umană, în toată complexitatea sa.

Azi celebrăm aportul adus științei, PsihoEducației și evoluției personale de către psihoterapeuți și efortul lor profesional continuu.

Umăr lângă umăr, om lângă om, în metamorfoze simultane, fiecare aducându-și contribuția vieții, misiunea voastră, a celor care v-ați dedicat viața studiului, a șlefuirii permanente a adâncimililor minții și sufletului omului, să vă fie dar și împlinire sufletească!

Din tolba cu mistere a psihoterapeutului, taina primordială cu care înaintează în labirinturile psihologice ale omului se păstrează intactă și inepuizabilă, se încarcă cu generozitate, curiozitate, empatie și considerație față de măreția ființei umane și poartă numele de Iubire.

Pentru că Iubirea construiește. Unește. Iubirea întregește. Iubirea vindecă. Transcende.

Surse: „Istoria Psihoterapiei în România” – Psih.Psihanalist Ileana Botezat Antonescu, Psihoterapia -Un tratament fără medicamente – Irina Holdevici; Psihologia Transpersonală Vol II – Anca Munteanu; Istoria psihoterapiei; Muzeul de Psihologie al Clinicii Marfil.

Articol Vivat Psihoterapia!

Clinica Marfil – Cursuri și Terapie

Redactor Mihaela Cristea

Ai întrebări sau propuneri legat de acest subiect?

În cazul în care acest articol nu a acoperit în totalitate subiectul acestuia și simți că există loc de îmbunătățire sau ai anumite întrebări specifice legat de subiect, contactează-ne.
Suntem deschiși la feedback și suport!

Trimite întrebarea ta legat de acest subiect

Profesia de psiholog și de profesor pe care magistral a înălțat-o spre predare, o așază pe Doamna profesor Anca Munteanu în aula celor care și-au depășit limitele, nesuspendându-și întrebările, dimpotrivă: regenerându-și „toate mirările lumii.’’

Anca Munteanu este profesor universitar doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara și decanul acestei facultati din 2004. Este doctor în psihologie (1981) si Doctor Honoris Causa. A desfășurat numeroase stagii de formare în psihoterapie experiențială, sub egida Societății de Psihoterapie Experiențială Română din București, dar și în psihologie transpersonală, la Institutul de Psihologie Transpersonală din Paris.

Este autorul a 14 cărți și peste 160 de studii și articole de specialitate apărute în țară și în străinătate și coautor la alte 39 de cărți. Aceste publicații reprezintă o necesitate intelectuală și spirituală a fiecărui psiholog contemporan sau om înzestrat cu darul curiozității și al descoperiririlor revoluționare.

Doamna profesor Anca Munteanu inițiază în fiecare an evenimente științifice sau cu caracter cultural, al căror scop este de a răspândi cunoașterea și  necesitatea realizării celor mai regeneratoare direcții din psihologia de azi.

Despre psihologia tradițională consideră „că trebuie să renunțe la idealul clasic al obiectivității riguroase, din moment ce există multe situații care o subminează (…): acțiunea fenomenului placebo (…), perturbarea funcționării unor aparate de laborator prin simpla prezență a unei anumite persoane (cazul lui Pauli fiind de notorietate). „Ca om care slujește psihologia de peste patru decenii, transformarea ei într-o disciplină zgribulită, nedemnă de statutul imperial pe care îl merită și detrecutul său eroic (cel puțin în România), mi-ar provoca o dureroasă rană narcisică.’’
Psihologia Transpersonală – Peregrinaj dincolo de văl Volumul 1 – Anca Munteanu

Psihologia Transpersonală este publicată în două volume, din ambele, gradual resimțindu-se impulsul și necesitatea evoluției psihologiei, prin validarea dimensiunii spirituale, cu tradiție milenară și fundamente științifice –  o operă magna, așa cum spunea Prof.univ.dr. Dumitru Constantin -Dulcan.

Prin oameni, cunoașterea capătă putere transformatoare și ca atare, „și psihologia va trebui să devină, în mod inexorabil, o știință holistică, o știință a omului integral.(…)’’
(A. Gavreliuc, 2013 – Psihologia Transpersonală – Peregrinaj dincolo de văl Volumul 1 – Anca Munteanu )

Într-un scurt interviu acordat cu ocazia Zile Psihologului, doamna profesor Anca Munteanu, un psiholog și om remarcabil, a împărtășit cu noi câteva răspunsuri la întrebări legate de universul psihologiei și de profesia de psiholog:

  1. – Doamnă profesor, ce anume v-a determinat să alegeți profesia aceasta?
    De ce Psihologia și ulterior Psihologia Transpersonală?

R:  Profesiunea de dascăl universitar în psihologie, care și astăzi îmi înobilează viața, se datorează unui șirag de întâmplări fericite. Spun acest lucru deoarece, inițial, am susținut admiterea la secția de filosofie a Universității ieșene, iar din anul al treilea, odată cu înființarea specialității de psihologie-pedagogie, am frecventat și acest domeniu, așa încât la capătul celor 5 ani, am dobândit o dublă specializare, în filosofie și respectiv, în psihologie-pedagogie.

A fost o opțiune inspirată, întrucât în perioada celor aproximativ 10 ani de „glaciațiune” a psihologiei (când ea a fost efectiv ștearsă dintre disciplinele acceptate de regimul ceaușist), eu am putut preda filosofie și pedagogie. Există în această conjunctură și o picătură de umor, căci în anul 1981, când am obținut titlul de doctor în psihologie, dobândisem un titlu științific într-o disciplină, atunci inexistentă oficial în România. Păstrând registrul umoristic, mă consolez astăzi cu o explicație în cheie cuantică, conform căreia nimicul înseamnă totul.

Pasiunea electrizantă pe care o nutresc pentru psihologie nu este de circumstanță, pentru că dat fiind arborescenta ei complexitate, precum și caracterul ei fluid, eterat, inefabil, m-au transformat pe viață în ucenicul ei itinerant.

Cât privește apropierea mea de psihologia transpersonală, care datează de peste două decenii, ea se datorează faptului că sunt un căutător de mistere, adică un mistagog, care caută dincolo de aparențe și care nu se poate consola cu noul format de psihologie, ce a transformat idealul cuantificării și al instrumentului statistic în autentice edicte papale, consolându-se doar cu cochilii goale, prădate de perle, adică de freamătul însuși al vieții. Desigur, nu contest beneficiile incontestabile pe care experimentul și statistica le-a adus în procesul de scientizare al psihologiei, dar trebuie să menționez că prin acest dataism (adică exces de date, despre care vorbea Y. Harari), ea a ratat sondarea integralității triontice a fiintei umane (prin ignorarea dimensiunii spirituale și implicit a problemelor perene).

Fără îndoială, fiecare om e un amalgam de tenebre și lumini, dar dincolo de tensiunea acestei antinomii, generatoare de flacără, nu putem eluda sacralitatea care îl amprentează. Pe scurt, promovând orientarea transpersonală mi-am exersat cutezanța de a privi și dincolo de văl, ceea ce mi-a dezvăluit câteva dintre perenitățile lumii.

  1. Cum v-a îmbogățit universul această practică?

R: Fără îndoială, compania diverselor sorturi/curente din psihologie m-au modelat mereu, întrucât, în opinia mea, psihicul uman seamană oarecum cu păpușile Matrioșka. Prin urmare, ca să ajungi la ultima păpușă, cea purtătoare de esență, nu trebuie să te lași sedus de păpușile de pe traseu, oricât de seducătoare și accesibile sunt acestea. Iar pentru mine, descoperirea psihanalizei mi-a inoculat dorința de a căuta și mai adânc, și astfel, am ajuns la psihologia transpersonală, care mi-a exersat simțul adâncului și dorul de înălțimi.

  1. Care sunt calitățile pe care ar fi bine să le dețină un viitor psiholog?

R:  Întrucât, așa cum spuneam, știința psihologică fiind un domeniu atât de complex și de inefabil reclamă din partea psihologului o multitudine de calități. Desigur, n-am să evoc decât pe cele mai importante.

Din punctual meu de vedere, psihologia se află sub zodia Meșterului Manole, adică este o zidire ce trebuie reluată mereu, adică necesită din partea slujitorilor ei, o minte deschisă, ce nu are voie să se instaleze confortabil în nici o teorie, oricât de modernă și prizată ar fi aceasta la un moment dat, ci să-și asume curajul și truda resemnificărilor permanente.

Și întrucât psihicul este o îngemânare de câmpuri diafane și multicolore, asemenea  unei picturi impresioniste, cred că un psiholog trebuie să conteze nu doar pe rațiune, ci și pe afectivitatea sa, pe rigoare și acuratețe, funciare experimentului și statisticii, dar și pe subtilitatea bizantină a nuanțelor, specifică analizelor calitative.

Prin urmare, un psiholog autentic este acela care știe să asculte dicteul sec, rece, auster al cifrelor, dar știe și să nu-și juguleze vibrația inimii. Altfel spus, pentru a sonda adâncimile semenului său, dincolo de cețurile lui interioare și a-i activa resursele sale tămăduitoare, psihologul trebuie să ajungă într-o stare de flux, ce presupune inexorabil simbioza dintre minte și inimă.

Un bun psiholog, care dorește să fie o autoritate în domeniu și nu doar un simplu simbriaș, nu are voie, niciodată, să se instaleze în certitudini epistemice, de aici rezultă provocările și fascinația psihologiei.

  1. Psiholog – profesie nobilă. Care ar fi contribuția psihologului în viața unei persoane?

R: Rostul unui psiholog este unul crucial (și tot mai evident în vremurile destabilizatoare pe care le trăim), deoarece el realizează o autentică ecologie lăuntrică a semenului său, pentru a-i activa izvoarele de armonizare și tămăduire ale acestuia, și a-i consolida astfel reziliența și speranța în regăsirea culorilor vieții.

            Munca lui este la fel de migăloasă și dificilă ca și restaurarea unui tablou deteriorat de vreme și vremuri, adică presupune măiestrie, finețe, răbdare, delicateță și o imensă empatie. În absența acestor calități pot surveni deteriorări ireversibile, dar dacă totul se încununează cu un succes, la capătul drumului, acest vajnic însoțitor readuce lumina în privirea celui pe care l-a asistat.

  1. Sunteți profesor universitar doctor la Catedra de Psihologie a Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara, și decanul acestei facultăți din 2004. Doctor în Psihologie și Doctor Honoris Causa, ca să menționăm doar două distincții cu care v-au fost recompensate devotamentul și studiul acestei științe. Ce v-a hrănit interesul în toți acești ani?

R:  Cred că ceea ce mi-a menținut nestinse deschiderea și interesul față de psihologie, în toți acești ani, este nu numai iubirea mea irepresibilă față de om, dar și dorința de a-l cunoaște în fibra sa cea mai tainică, întrucât am certitudinea că psihicul uman este un mister de o profunzime și subtilitate aparte, în care este encodat întregul Univers.

  1. Îmi amintesc ce ați spus la un moment dat – și am în suflet afirmația aceasta ca o valoare de dezvoltat – Nu contează unde înveți, ci cât înveți!
    Când știe sau cum știe un psiholog (cred că e valabil și în alte profesii) că este un psiholog în adevăratul sens al cuvântului, un psiholog complet?

R: În opinia mea, un psiholog autentic este acela care nu se lasă confiscat de nici o modă existentă la un moment dat, deoarece a înțeles că orice orientare este unilaterală, parcelară și că doar toate la un loc pot cartografia întregul și, în plus, că toate curentele existente pot convețui complementar și întregitor în contextul unei viziuni holistice despre om. Mai precis, că ele nu sunt rivale deoarece reflectă nivele diferite ale conștienței multi dimensionale.

De asemenea, un psiholog performant va alege din paleta multiplu constelată de orientări, existente astăzi pe mapamond, pe aceea cu care rezonează cel mai mult în fibra sa profundă, manifestând respect și toleranță față de confratele său care slujește un alt current.

În plus, un psiholog bun este iubitor de cultură, de metafore și simboluri, pentru că acestea din urmă sunt mesageri pentru partea din om care a rămas Dincolo.

În plus, un psiholog adevărat va rămâne mereu sub vraja nesățioaselor întrebări ale psihologiei.

  1. Sunteți autor a numeroase expuneri științifice, cărți, co-autor și coordonator de lucrări de specialitate, ați oferit cititorilor adevărate nestemate de purtat prin suflet, sunteți un meta-psiholog! Ce și-ar mai putea dori un om cu darurile dumneavoastră?

R: Chiar dacă sunt înzestrată, ca orice om, cu unele daruri, am încă multe de șlefuit. Altfel n-aș mai fi în această dimensiune. Dacă mă gândesc mai atent, mi-aș dori să am aptitudini muzicale, ca să pot cânta la pian.

  1. Ce alte pasiuni aveți? Și dacă-mi permiteți, care considerați că este direcția spre care se îndreaptă psihologia în zilele noastre?

R: Dintre pasiuni, prima în top se plasează detașat lectura (acest „viciu nepedepsit”, cum afirmă R. Barthes), apoi muzica și călătoriile.

Cât privește destinul psihologiei de astăzi, sper, într-un puseu de optimism, că orientările umaniste vor deveni suficient de viguroase și ofensive, pentru a contracara panta excesiv de tehnicistă pe care a alunecat psihologia academică și care a devenit o știință in vitro, cu alură de fast food, ce ratează problemele cruciale ale ființei umane.

  1. Ce ați recomanda acelora care vor să se apropie și să aprofundeze știința sufletului?

R: Candidaților la psihologie le-aș atrage atenția că această știință deosebită și nobilă are mai multe niveluri de lectură, accesibile ucenicului pe măsură ce urcă. De aceea, nu trebuie să rămână încremeniți în imanență, slujind doar jocul de sirenă al aparențelor.

  1. Un gând, un impuls, o taină…….

R: Pentru final, doresc să apelez la o parafrază din C. Noica, ca o profesiune de credință: „Dacă iubiți muzica sufletului, pierderile, curgerile, creșterile, dacă vă plac geometria și rigoarea fără să vi se împietrească inima și mintea, dacă aveți un dram de nebunie și un munte de măsură, veți îmblânzi cândva psihologia”.

            „Și pentru că astăzi este ziua noastră a psihologilor, vă urez tuturor să fiți mereu mândri și demni că slujiți această șansă.”

Interviu de Ziua Psihologului cu Prof.univ.dr. Anca MUNTEANU

Redactor Mihaela Cristea

Clinica Marfil – Cursuri și Terapie

Spre sufletul omului

Psihologia – știință a sufletului, ca să ne întoarcem în timp și transmitere la originea cuvântului – studiază o gamă de funcții și procese mentale precum gândurile, limbajul, emoțiile, conștiința, percepția, motivația și personalitatea conținute în comportamentul uman.

Preocuparea față de descifrarea misterului ființei umane a traversat multe vremuri, multe minți, multe școli, oameni și transformări. Datorită acestei transcenderi și a explorărilor efectuate încă din antichitate, de către Platon sau Aristotel, în abordări disonante ale psihologiei, s-au consolidat pilonii studiului și ai evoluției în timp ai acestei științe.

Cu alte cuvinte, evoluția acestei preocupări a fost șlefuită cu devotament și iubire față de cunoașterea fină și în permanentă schimbare a ființei umane.

Psihologia, prin timp

Ca știință, psihologia își are originea la Leipzig, în laboratorul de psihologie experimentală al lui Wilhelm Wundt.

În prezent, Psihologia este o profesie proeminentă pentru dezvoltarea societății, prin prisma caracterului său social, dar și al instituțiilor de formare și de studiu, răspândite peste tot în lume.

Psihologia și implicit profesia de psiholog, își menține – ba chiar își amplifică, datorită  pregătirii, activității profesionale și a rezultatelor obținute de specialiști în diferite zone de desfășurare – importanța și necesitatea în societate.

Ramuri ale psihologiei au oferit o bogată sursă de studiu, sprijin, apropiere și înțelegere acelora care au realizat că evoluția omului, sănătatea și starea de bine  necesită cuprinderea tuturor componentelor sale, văzute și nevăzute.

Într-un fel, psihologul este concretizarea celor neștiute, neexplorate ale fiecăruia dintre noi, este bastonul-observator și îndrumător în situații de neclaritate sau provocatoare. Relația stabilită între psiholog și client transcende barierele cunoscute și generează deschiderea căii spre cunoaștere și vindecare.

Profesia de psiholog ocupă un rol deosebit în domeniul sănătății omului.

De câte ori, în câte moduri și cu câți dintre noi nu s-a demonstrat astfel?

Toate reprezintă tot atâtea ținte pe care un psiholog devotat le dobândește în ședințele de consiliere sau de terapie pe care le desfășoară.

Psihologia în România

Aceleași rădăcini germane le are și evoluția psihologie în țara noastră, prin aportul oferit de discipolii lui Wundt.

Din 2004, în fiecare an în data de 27 Mai, instituțiile acreditate și reprezentanți ai comunității psihologilor din România sărbătoresc Ziua Psihologului, – un eveniment care marchează exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, care a dus la înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România și reunește și promovează practicienii din cadrul acestei nobile profesii.

Menționăm și noi câțiva dintre cei care au pus bazele și au dat mai departe ștafeta cunoașterii, așa cum le-a fost permis:

Încă avându-i în conștiința colectivă pe cei care au înaintat contribuția lor evoluției psihologiei, menținem calea de înaltă cunoaștere cu recunoștința profundă pe care o exprimăm față de profesia și aportul educațional, științific și cultural al unui psiholog emerit, Prof.univ.dr. Anca Munteanu.

Doamna Profesor susține și conține cu o capacitate spirituală nemărginită, valoarea PsihoEducativă și cu caracter primordial uman al proiectelor și activității pe care o desfășoară specialiștii în sănătate ai Clinicii Marfil.

Pentru toată contribuția adusă peisajului psihologic autohton și nu numai, îi suntem cu onestitate recunoscători și în egală măsură, moral datori să cunoaștem și să conștientizăm necesitatea unei viziuni sănătoase asupra omului și a vieții.

Drept urmare, în această zi, transmitem apreciere, susținere și recunoaștere psihologilor care și-au dedicat energia și timpul cunoașterii, însoțirii și înțelegerii celorlalți, făcând prin munca lor, lumea noastră un loc mai bun și mai frumos!

Recunoștința ni se îndreaptă de asemenea spre colegii noștri:

Vă dorim să vă bucurați de experiențe inovatoare în profesia pe care o desfășurați!

Amplificăm acțiunile prin care ne manifestăm interesul față de calitatea vieții oamenilor, consolidând, cu sprijinul terapeuților noștri, echilibrul, bunăstarea și sănătatea, la nivel psihic, fizic și emoțional.

Conexiunea la Comunitate, proiectul înaintat de specialiștii în sănătate din componența echipei Clinicii Marfil, a cunoscut prima reprezentare în data de 14 martie 2023, eveniment la care au participat membri din colectivul didactic al Școlii Gimnaziale Dudeștii Noi și părinți ai elevilor înscriși la cursurile instituției. Într-un cadru receptiv, terapeuții noștri s-au conectat la circumstanțe indezirabile și nerodnice, din punct de vedere educativ, din mediul școlar și au creat o punte de comunicare subtilă cu profesorii și părinții interesați de dezvoltarea armonioasă a copiilor, dar și de creșterea preocupării față de procesul învățării. 

 –   În acest demers de a aduce mai aproape oameni-cheie, importanți și implicați în procesul de învățare și de dezvoltare personală al copiilor, au fost expuse situații provocatoare cu care se confruntă, în egală măsură, părinții, copiii și profesorii.

–  Alături de psihoterapeuții care au ghidat seminarul cu profesionalism, entuziasm și conținere, au stat alături doamna profesoară Bănuț Emilia – Directorul școlii și doamnele profesoare Georgeta Nica, Anca Brăneț și Mirela Calescu. Prezența și susținerea dumnealor au conturat o imagine completă a unei misiuni comune, a unui scop nobil de a forma personalități autonome, cu educație emoțională și cu forțe viguroase de a construi în viitor o societate de oameni sănătoși.

O comunitate sănătoasă și conectată

Pornind de la idealul de a ne bucura de sănătate deplină în toate aspectele vieții, din copilărie, în familie, la școală și în societate, acțiunea desfășurată de specialiștii noștri (părinți și ei) a fost primită cu entuziasm și inimă deschisă de ceilalți părinți prezenți, dar și de profesorii care de asemenea, își asumă rolul de a construi alături de aceștia relații sănătoase cu elevii.

Cu siguranță cunoaștem consecințele lacunelor și punctelor vulnerabile ale relațiilor dintre elevi, dintre profesori și elevi și dintre părinți și copii.

Cu cât devenim mai conștienți de efectele psihologice ale unor comportamente nedorite, ale unei comunicări defectuoase sau într-un limbaj agresiv, cu atât mai mult și mai bine înțelegem, în calitate de adulți responsabili, necesitatea conținerii acestor stări și a rezolvării lor, într-un mod sănătos, cu sprijin de specialitate, acum.

Dudeștii Noi – Noi, împreună cu voi

În Dudeștii Noi, oamenii au răspuns afirmativ unei chemări lăuntrice la apropiere și la conectare cu nevoile emoționale ale copiilor lor, realizând importanța și necesitatea dezvoltării unor direcții și relații sănătoase cu ei înșiși, dar și cu cei din jur.

Subiectele accesate au fost susținute într-un dialog prietenos, cu orientare directă spre soluții practice, adaptate comportamentelor manifestate în cadrul clasei și spre resurse didactice și psihologice, care să susțină într-un mod armonios și optim procesul de învățare și nevoile emoționale ale elevului.

Părinții prezenți la seminar și-au manifestat interesaul îndeosebi față de teme precum stabilirea unor granițe sănătoase în ceea ce privește folosirea tehnologiei, petrecerea timpului de calitate cu copiii – moment de conectare cu copilul, în care sunt identificate și fructificate nevoile reale ale acestuia, ce simte, cum se simte, exprimarea trăirilor.

–  Cu sprijin de specialitate, cu instrumente practice, prin metode terapeutice orientate spre exprimarea emoțiilor și a conflictelor emoționale din spatele unor atitudini, ale unor emoții resimțite cu intensitate – o furie intensă, de exemplu, consolidăm bazele educației copiilor noștri, consolidăm relațiile care se dezvoltă într-un mediu comun tuturor, consolidăm și ne deschidem spre înțelegere, blândețe, acceptare și iubirea de care avem nevoie pentru a ne manifesta liber, cu toată măreția ființei umane.

–   Conexiunea interumană generează un mediu de viață optim de dezvoltare și de sănătate. Fiindcă sănătatea rămâne totuși cel mai prețios dar pe care l-am primit cu toții.

Mulțumim tuturor pentru implicare, pentru apropiere, pentru dorința de a face mai solide relațiile dintre noi și vă așteptăm să ne fiți alături și  în alte proiecte, în care oamenii creează punți durabile pentru viitor.

Concluzii ale evenimentului Conexiune la Comunitate din Dudeștii Noi

Redactor Mihaela Cristea

Clinica Marfil – Cursuri și Terapie

Orizontul Vindecării

De cele mai multe ori ne găsim izvorul bunăstării în profunzimea liniștii interioare, în iubirea care-și întinde brațe de căldură în corpul, mintea și întreaga noastră ființă. Această căldură are putere vindecătoare, este eliberatoare și este sursă de sănătate. Încă de când ne naștem, cerem cu mâini întinse și plâns gălăgios să aparținem, să fim iubiți și protejați. Ne construim povestea vieții cu bucăți de fericire, generozitate, mulțumire, frumusețe, dar și cu anxietate, durere sau eșec, uneori. Pașii ne sunt purtați subtil printr-o multitudine de emoții, spre libertatea, exuberanța și sănătatea cu care am fost trimiși să ne trăim această experiență umană.

Harta Vindecării este un instrument

Harta Vindecării este instrumentul de terapie cu sine, în care piesa centrală este omul împreună cu resursele sale nelimitate de experimentare a unei vieți în armonie și sănătate.

Kasandra a fost una dintre persoanele care a descoperit că schimbarea necesită dorință, voință și încredere în propriul corp. Întâlnirea cu Gabi Bădăluță, cu ocazia unui eveniment dedicat studiului și cercetării afecțiunilor fizice, dintr-o perspectivă integrată, a constituit unul din momentele pe care le marcăm în suflet drept „life changing“, un dar cu care a reușit să își restructureze viziunea asupra vieții și ei înșiși.

„M-am descoperit mai mult“ , mai bine, datorită Hărții

A descoperit în Harta Vindecării mecanismele care se află în spatele apariției afecțiunilor fizice, a înțeles și a conștientizat rădăcina multor conflicte emoționale, dar și a evenimentelor care s-au derulat în viața sa.

A găsit în Harta Vindecării un aliat practic în procesul de redescoperire a bunăstării, entuziasmului și a păcii interioare. Folosindu-se de componente bio-logice, cartea i-a facilitat o serie de conștientizări puternice și revelatoare, însoțite de eliberare și vindecare interioară.

Kasandra a apreciat în special exemplele concrete, împărtășirile oamenilor care și-au spus povestea călătoriei lor lăuntrice și care au ajutat-o să (re)facă legăturile dintre emoțiile reprimate, situații din viața sa și simptomele fizice, reașezându-le pe o bază conștientă și sănătoasă, din punct de vedere fizic, psihic și emoțional deopotrivă.

Harta Vindecării „este despre oameni“

Are o tușă intim umană, care se contopește și se propagă în suflet atunci când îi parcurgem paginile. Este ca și cum ne-ar cuprinde pe toți deodată o mamă îngăduitoare și înțeleaptă, care, cu sufletul ei luminat, ne ține felinarul aprins pentru a ne găsi drumul înapoi spre casă.

Cu ajutorul proceselor prezentate în carte: „Ne amintim ce s-a întâmplat, ce am simțit, CA SĂ ne vindecăm.“

Deseori suntem prinși în frenezia evenimentelor vieții, deseori acționăm așa cum am „educat“ creierul să acționeze ca să ne mențină în viață, deseori ratăm plenitudinea momentului prezent fiindcă am fost ocupați să ne facem tot felul de scuturi în afară, în timp ce, zbaterea reală se dă pe interior, acolo unde,  durerea neadresată „strigă“ inclusiv prin simptome fizice.

Kasandra a integrat abordarea suferințelor din perspectiva oferită de Harta Vindecării și și-a urmat cărările sufletului, pavate cu iubire, acceptare, iertare și asumare, aspecte esențiale în procesul vindecării oricărei persoane. Odată descoperită calea, „devine un stil de viață“.

Uneori, doar privind cu obiectivitate, conștient, lucrurile care ni se întâmplă, vindecarea survine instantaneu. Aici e magia din noi, readusă în lumina prezentului de Harta Vindecării.

Recomandă Harta Vindecării terapeuților și tuturor oamenilor porniți pe drumul regăsirii de sine, al sănătății și prosperității vieții. Este o direcție pe care e necesar să o cunoaștem cât mai mulți dintre noi. E concepută de om pentru semenii săi, în scopul schimbării spre care nădăjduim cu toții.

Harta Vindecării nu este o altă carte scrisă pe tema dezvoltării personale, este atât de tangentă cu omul încât citind-o, „parcă vorbește chiar sufletul omului“.

Generozitatea cu care Gabi Bădăluță a presărat în carte ingrediente necesare vindecării constituie mărturia unui suflet dedicat dezvoltării frumuseții ființei umane.

Interviu cu Kasandra Fidanaki

Redactor Mihaela Cristea

Clinica Marfil – Cursuri și Terapie