Pentru voi ce reprezintă Crăcinul? Cum îl așteptați și cât de des sau cum îl simțiți?
Suntem alături de voi, oferindu-vă o emoționantă poveste despre semnificația și legenda Crăciunului, văzut din perspectiva terapeutului nostru, Simona Mihalik.
Când spun Crăciun, mă refer la o poveste care începe însă care nu se încheie, ci se transformă, îmbrăcând haine argintii de basm, de NOU, de Început…
Încă de când ne putem aminti, sărbătorim Crăciunul în data de 25 Decembrie, dar nu a fost dintotdeauna așa. În secolul trei, când a fost pentru prima dată sărbătorit, Crăciunul dura din noiembrie până în ianuarie.
În anul 354, cele două Biserici se despart, în ceea ce privește calendarul, Occidentul alege data de 25 decembrie pentru a sărbători Nașterea lui Hristos, în timp ce, Biserica din Orient păstrează data de 6 ianuarie pentru această sărbătoare.
Alegerea și motivarea acestei Sfinte Sărbători a fost aceea de a se pune accentul pe „puterea omului de renaștere, de a se înălța înspre Lumină, de a crește spiritual. Dorința a fost de a pune lumina pe puterea omului de schimbare, de a-l aduce în Lumină și în latura spirituală a vieții, de îndumnezeire a acestuia“, dacă vreți.
Din iubire față de oameni, Dumnezeu ni L-a trimis pe Fiul Său, pentru ca mai târziu EL să ne răscumpere din păcate, prin Sărbătoarea Paștelui.
Legenda spune că…
Odată, demult, Fecioara Maria era pregătită să nască și bătând la poarta lui Moș Ajun prima dată – om sărac, acesta o trimite la fratele lui, la Moș Crăciun, care era un om bogat, dar lipsit de spiritualitate și de calități pozitive, nu îl avea pe Dumnezeu cu el. Nefiind acasă atunci când Maica Sfântă sosește, soția sa, Crăciuneasa este cea care o primește și o ascunde în ieslea vitelor, pentru a evita întâlnirea cu soțul ei care nu știe să ofere din ce are el și celorlalți. Printr-un act necugetat, Moș Crăciun taie mâinile Crăciunesei, mâini pe care, Maica Sfântă, săvârșind un miracol, le pune la loc.
Miracolul Vindecării este deseori întâlnit. Vindecarea vine din partea spirituală, din (re)aducerea și recunoașterea lui Dumnezeu în sufletele noastre și în tot ce este. Cunoașteți probabil că boala reprezintă îndepărtarea de suflet, vindecarea făcându-și loc odată cu reîntoarcerea noastră pe calea sufletului.
Văzând minunea, Mos Crăciun se schimbă, se convertește, este considerat primul creștin și capătă de-a lungul vremii puteri de zeu, magice: zboară cu sania sa, dar păstrându-și totodată latura umană, prin trăsături caracteristice omului: barbă, burtă… Moș Crăciun sugerează divinul din fiecare dintre noi, miracolul și generozitatea care ne aseamănă lui Dumnezeu.
Deși în primă fază anulăm schimbarea, o evităm sau ne împotrivim, schimbarea necesită timp și producerea unui lucru măreț, de prea multe ori, aș spune, acel lucru măreț fiind chiar boala. Atunci acceptăm și îmbrățișăm schimbarea, minunea, puterea divină, care face minuni pentru noi.
Pentru a sărbători Înnoirea, Moș Crăciun face un foc, arzând o buturugă de brad și „dansează cu slugile lui în jurul focului“ – atunci când ÎL avem pe Dumnezeu în noi, cad toate limitările și suntem cu toții egali în Duhul Sfânt. Se prind în horă și dansează. Hora are formă de cerc și această structură trimite cu gândul la începutul fără sfârșit, viața veșnică, simbolistic vorbind, focul fiind elementul purificator.
Se mai spune că acele cântece cântate de oameni și ritualurile făcute în jurul focului sunt de fapt, colindele de azi, care ne vestesc înnoirea omului.
Mai mult, se mai spune că după ce s-a creștinizat, Moș Crăciun a dus daruri familiei Sfinte, brânză și lapte, ca jertfă, în semn de recunoștință față de roadele primite cu bunăvoința lui Dumnezeu.
Să vorbim puțin despre simbolistica bradului
Bradul reprezintă viața, viitorul, renașterea, în sens mai extins, bradul este considerat „arborele Luminii sau arborele Paradisului“. La început, bradul a fost impodobit doar cu mere roșii, care simbolizau „păcatele“, mai bine spus, programele omului, acelea care ne blochează și ne împiedică să fim cine ne dorim să fim. Cu trecerea timpului, lucrurile s-au mai schimbat și în 1911, ducesa Dorothea Sibylle împodobește primul brad de Crăciun, (Breslau, Polonia) așa cum îl cunoaștem azi.
Luminile din brad reprezintă Steaua Crăciunului, care se regăsește și în colinde și care simbolizează Lumina, călăuza divină. Steaua a însoțit magii spre Iisus.
În colinde regăsim mesaje despre puterea noastră de renaștere, despre puterea noastră de a ne înălța și de a ne elibera de „păcate“ = de a ne vindeca traumele, de a merge mai departe și cu bucurie prin viață. Dansul și cântecul eliberează această bucurie, lucru demonstrat de meloterapie.
După ce a oferit daruri Familiei Sfinte, Moș Crăciun și-a împărțit averea copiilor săraci.
Acesta este mesajul legendei: fii altruist! Fii bun, dăruiește și iartă!
Moș Crăciun a fost iertat de Dumnezeu, s-a schimbat și a primit Iertarea. Acestea sunt două elemente pe care le întâlnim în prezent, când ne referim la Crăciun.
Moș Crăciun devine simbolul binelui, al dăruirii, al omului iertat, de fapt, al omului reînnoit, cel care L-a găsit pe Dumnezeu. Și după ce L-a găsit, înfăptuiește Binele.
Culoarea hainelor lui – Roșu, amintește de foc, sânge, sacrificul Domnului, pe când Albul repreintă puritatea, Auriul – călăuza magilor, drumul spre Iisus, Lumina.
Atunci când dăruim, devenim obiectul unui miracol și dincolo de ce am putea crede că oferim celuilalt, în realitate, darul este pentru noi, din sufletul nostru dă năvală Bucuria.
„Moș Crăciun ne invită să devenim acel om bun“ și să dăruim hrană sănătății noastre, prin altruismul exprimat, prin conectarea cu Dumnezeu, prin iertarea dată. Când iertăm, eliberăm din mintea noastră tot ce se împotrivește stării de bine, sănătății și liniștii lăuntrice, făcând loc și facilitând, în același timp, manifestarea măreției ființei noastre divine.
Este interesant să realizăm caracterul relativ al lucrurilor pentru a ști mai bine cum să ne raportăm la ele și cum sau cât timp să le alocăm, în cazul de față, Sărbătorii Crăciunului – cadourile oferite de Moș Crăciun au nuanță simbolică, nu trebuie neapărat să fie materiale, ci mai degrabă, simbolice, cu încărcătură spirituală, sufletească – un sfat, o vorbă de alinare, o îmbrățișare, câteva minute de pauză mentală, orice gest făcut din și cu iubire.
Ce reprezintă Craciunul pentru tine, Simona?
„Pentru mine, Crăciunul este în primul rând o pauză de la rutină și o orienatre către Sinele meu, timp cu mine și cu familia“, Prețuiesc Crăciunul în mod deosebit, deși nu reușesc să mă bucur de el atât cât mi-ar plăcea.“
„Pentru mine, Crăciunul este în fiecare zi“. În fiecare zi ar trebui să devenim acest Moș Crăciun, cu două mari calități: iertare și dăruire.
Ritualul Iertării
„Este ceasul iertării, nu merg la somn cu nicio supărare“, nu îmi încarc subconștientul cu mesaje sau informații negative, care pot provoca suferințe, mai târziu.
Orice iertare oferită, orice persoană care primește iertarea, inclusiv propria persoană, vindecă ceva în interiorul nostru.
Sărbătoarea Crăciunului este vie și permanență în sufletele noastre.
Construim cu partea materială a lucrurilor, prețuim și creștem odată cu recunoașterea lui Dumnezeu în oameni.
Cele mai frumoase daruri:
Darul Iubirii
Darul Iertării
Darul Prieteniei
Darul Timpului
Darul Ascultării
Suntem atât de înzestrați cu daruri, este atât de înălțător să le putem împărtăși cu ceilalți.
Crăciun Fericit, oameni buni!
Legenda spune că Simona a picurat Magie în cuvintele care i-au conturat povestea de Crăciun!
Îți mulțumesc!
Interviu cu Simona Mihalik
Redactor Mihaela Cristea