Ziua Mondială a Sănătății Mentale, stabilită încă din anul 1992 de Federația Mondială pentru Sănătate Mentală, este omagiată în fiecare an pe 10 octombrie și reprezintă un prilej cu care, atât comunitățile profesioniștilor în sănătate mentală, cât și ale persoanelor preocupate de sănătate în general, se unesc în jurul acestei teme cu scopul de a  crește gradul de conștientizare și de educație colectivă și de a crea o calitate mai subtilă a înțelegerii și gestionării acestor afecțiuni și a tulburărilor de comportament.

Necesitatea de a acționa în acest sens este esențială deoarece sănătatea mentală are valoare intrinsecă și fundamentală și este parte constitutivă a stării noastre de bine.

Boala mentală, numită de asemenea tulburare a sănătății mentale,se referă la o gamă vastă de afecțiuni ale sănătății mentale, adică tulburări ale dispoziției, rațiunii și comportamentale.

Fără să facem o prezentare exhaustivă, amintim câteva dintre cele mai comune: depresia, tulburările anxioase, de alimentație și comportamentele adictive. Mulți oameni manifestă probleme de sănătate mentală, uneori. Dar o problemă de sănătate mentală se transformă într-o boală mentală atunci când semnele și simptomele devin permanente, cauzează stres și afectează capacitatea normală de funcționare a organismului.

Sănătatea mentală cuprinde bunăstarea emoțională, psihologică și socială și este importantă în toate etapele vieții noastre, începând cu copilăria, adolescența și până la vârsta adultă sau senectute.

Starea sănătății noastre mentale ne ajută să stabilim felul în care gestionăm stresul,  cum relaționăm cu ceilalți oameni sau modul în care luăm decizii și dăm formă lumii în care trăim.

Sănătatea mentală este determinată  de o interacțiune complexă de factori de stres și vulnerabilitate individuali, sociali și structurali.

Mai mult decât atât, sănătatea mentală este un drept uman fundamental.

Sănătatea mentală reprezintă un factor determinant în dezvoltarea personală.

Afecțiunile din registrul sănătății mentale includ  tulburări mentale, dizabilități psihosociale, dar și alte stări mentale asociate cu un nivel ridicat de neliniște sau risc de comportament autodistructiv.

Sănătatea mentală ne poate ajuta să:

• să facem față stresului cotidian
• ne susținem sănătatea fizică
• dezvoltăm relații sănătoase
• contribuim semnificativ la comunitate
• să ne atingem potențialul complet

Când semnele nu mai pot fi neglijate

Semnele și simptomele unei boli mentale pot varia în funcție de tulburare, circumstanțe și alți factori, influențând emoțiile noastre, gândurile sau comportamentele.

Enumerăm câteva indicii și simptome:

• sentimente de tristețe și deznădejde
• gânduri confuze sau capacitate de concentrare diminuată
• griji sau frici excesive sau sentimente puternice de vină
• schimbări radicale, extreme ale dispoziției
• izolarea față de prieteni și de activități
• oboseală accentuată, energie joasă și probleme cu somnul
• deconectare de la realitate (delir), paranoia, halucinații
• imposibilitatea de a face față problemelor sau stresului cotidian
• dificultăți în înțelegerea și gestionarea relațiilor și a situațiilor
• probleme cu consumul de alcool sau alte substanțe dăunătoare
• schimbări importante ale obiceiurilor alimentare
• schimbări ale apetitului sexual
• supărare în exces, ostilitate sau violență
• gânduri suicidale

Uneori, simptomele unei boli mentale apar ca probleme fizice, precum o durere de spate, de stomac, durere de cap, dar și alte stări de disconfort inexplicabile.

Ce înseamnă stigmatizare, prejudecată sau discriminare a persoanelor cu tulburări mentale?

Multe dintre persoanele care suferă de o boală mentală nu primesc ajutor pentru aceasta. Deseori, ele evită sau pur și simplu întârzie căutarea unu tratament, de teamă să nu fie tratate diferit sau chiar marginalizate de comunitate.

Stigmatizarea, prejudecata și discriminarea persoanelor cu o boală mintală poate reprezenta un mod subtil și evident de a le cauza și mai multă suferință. De aceea, este deosebit de important să cunoaștem cum se manifestă și ce putem face ca să eliminăm aceste bariere care împiedică afirmarea unei atitudini corespunzătoare față de toți oamenii.

Stigmatizarea ia naștere din lipsa de cunoaștere sau din teamă, ambii factori influențând în mod negativ și necorespunzător abordarea sănătății mentale.

Există trei tipuri de stigmatizare:

• publică (implică atitudini discriminatorii pe care alți oameni le au față de sănătatea mentală)

Stereotipuri și prejudecăți  – Persoanele cu o boală mentală sunt periculoase, incompetente, vinovate de situația lor și de neînțeles.

• autostigmatizare (cuprind atitudini negative, inclusiv rușinea,  pe care oamenii le au față de propria condiție) 

Stereotipuri și prejudecăți  – Sunt periculos, incompetent și vinovat.

• instituțională (care, deliberat sau nu, limitează șansele persoanelor cu o boală mentală).

Stigmatizarea nu afectează doar persoanele care suferă de o tulburare mentală, ci și pe cei care le susțin, prieteni sau familie.

Să cunoaștem sau să fim în contact cu o persoană cu o boală mentală reprezintă în sine o formă de a reduce discriminarea, pentru că diminuează teama și crește conștiința de a trăi cu o boală mentală. Oamenii care vorbesc și își împărtășesc experiențele îi pot ajuta și pe ceilalți să își împărtășească propriile situații, căutând cea mai bună modalitate de a se trata, cu mai multă lejeritate. 

Cum putem noi contribui și veni cu soluții pentru reducerea stigmatizării?

• Să vorbim deschis, cu onestitate și respect despre sănătatea mentală
• Să ne informăm și să facem la fel și cu cei din jurul nostru
• Să fim conștienți de limbaj – să nu uităm de puterea cuvântului
• Să dăm dovadă de compasiune
• Să încurajăm corespunzător, astfel încât să aleagă puterea interioară în locul rușinii.

Crizele psihologice și tehnici de intervenție

O criză psihologică apare atunci când o persoană se simte copleșită de problemele sau situațiile dificile pe care nu știe cum să le gestioneze. Din această cauză se poate simți tristă, speriată, supărată sau confuză, nu poate sau îi este greu să gândească cu claritate și să ia decizii.

Uneori, putem să observăm aceste schimbări de stare și de comportament chiar la persoanele dragi, un prieten apropiat sau chiar un membru al familiei. Să fim toleranți, să le fim alături și chiar să îi  ghidăm în unele cazuri spre suportul unui specialist, astfel încât să nu treacă singure prin aceste provocări ale vieții, reprezintă modul nostru de a le arăta că ne pasă, că le respectăm experiențele și că există soluții de specialitate, care pot explora aspectele subtile ale acestor situații, până la ameliorarea și rezolvarea lor.

Care sunt câteva dintre tehnicile de intervenție în crize?

• Ascultarea activă – înseamnă să ascultăm cu adevărat, acordând toată atenția persoanei care vorbește, fără să o întrerupem sau să o judecăm.
• Validarea sentimentelor – înseamnă recunoașterea și acceptarea sentimentelor celuilalt, ceea ce îl ajută să se simtă înțeles și mai puțin singur.
• Calm și siguranță – un ton calm și un mediu sigur pot reduce stresul și anxietatea. Uneori, marea diferență o face chiar simplul fapt de a ști că cineva e prezent, e acolo pentru tine.
• Respirație și relaxare – învățarea unor tehnici simple de respirație sau relaxare poate contribui la o gestionarea mai bună a anxietății și la apariția stării de bine.
• Concentrarea pe momentul prezent – discutând despre lucrurile concrete care se pot face în momentul prezent  ca să se simtă mai bine.
• Utilizarea resurselor de sprijin – putem recomanda apelarea surselor de ajutor disponibile, precum linia telefonică de sprijin psihologic, sprijinul unui profesionist în sănătate mentală sau  grupuri de sprijin. 

Există însă și lucruri pe care e indicat să le evităm ca să nu înrăutățim situația de criză a cuiva.

• NU judecăm
• NU criticăm
• NU oferim o mulțime de sfaturi și nici soluții rapide, poate fi copleșitor.
• NU spunem afirmații, precum: „nu e chiar așa grav”, „alții au probleme mai mari”, etc.
• NU insistăm să își expună situația dacă persoana nu este pregătită; mai bine o asigurăm că suntem acolo pentru ea și că o ascultăm atunci când va fi pregătită să  vorbească.

Aceste tehnici de intervenție de bază în crizele psihologice pot fi învățate și folosite de aproape oricine vrea să ajute un alt semen într-un moment dificil. Esențial este să ne dezvoltăm empatia, răbdarea și disponibilitatea de a asculta fără a judeca și în situațiile limită să îndrumăm spre suportul de specialitate al unui profesionist în sănătate mentală, care dispune de  experiență și un registru corespunzător de metode și tehnici de intervenție.

Cum vorbim despre problemele de sănătate mentală?

Pentru a obține ajutor, primul pas este să ne exprimăm dorința, să solicităm ajutorul. Însă, deseori, poate fi foarte dificil să știm de unde să începem sau cu cine să vorbim.

Când există probleme emoționale, primul lucru care trebuie făcut este găsirea unei modalități de a vorbi despre emoțiile experimentate. Pentru mulți dintre noi acest lucru se dovedește a fi o provocare, în special când dialogul este purtat cu alte persoane sau când nu știm cum să începem conversația, cu cine și ce să spunem.

Să vorbești cu altcineva despre sănătatea ta mentală poate fi dificil, dar esențial atunci când vrei să primești ajutor. 

Pentru început,  identificarea propriilor emoții și notarea lor pe un caiet, poate fi foarte utilă, un proces care pregătește dialogul ulterior cu o persoană din exterior, prieten sau specialist în sănătate mentală.

Să ținem cont că nu există o singură cale de a vorbi despre sănătatea mentală și nici persoana perfectă, însă ce contează cu adevărat este să găsim acel om, alături de care să nu simțim greutatea dialogului referitor la problema cu care ne confruntăm, acel om care simțim că ne ascultă,              într-adevăr. Pas după pas, se creează calea.

Să nu uităm că exemplul propriu poate servi drept ajutor și imbold și celorlalți spre curajul de a-și găsi sprijin și însănătoșire. Este surprinzător să constatăm că împărtășind experiențele proprii, ne dăm nouă înșine prilejul de a deveni mai conștienți de importanța menținerii sănătății, la toate nivelele.

PsihoEducația, prin informarea corespunzătoare și permanentă crește nivelul de conștientizare asupra importanței sănătății noastre, dar și a membrilor familiei, prietenilor sau a altor membrii ai comunității. 

PsihoEducația rafinează și consolidează calitatea noastră umană, dar și capacitatea uluitoare de a ne înțelege și gestiona  în mod asumat ceea ce simțim și prin urmare, ceea ce trăim.

Articol Sănătatea Mentală – Drept uman universal

Redactor: Mihaela Cristea

Clinica Marfil -Cursuri și Terapie

Surse:

1. L.Sherman. (10 aprilie, 2023). How To Help Someone Having a Mental Health Crisis.
2. Psychiatry.org – Ce însemană stigmatizarea și discriminarea?
3. Childmind.org – Cum vorbim despre problemele legate de sănătatea mentală? (articol)

Veștile bune se răspândesc rapid!

La Clinica Marfil, preocupările specialiștilor din cadrul sănătății vor fi conținute în curând, într-un nou proiect dedicat bunăstării și dezvoltării inteligenței emoționale a tuturor.

Vă anunțăm cu bucurie organizarea unui nou eveniment închinat miracolului vieții și sănătății. În perioada 19-22 octombrie 2023, Clinica Marfil va găzdui un workshop inspirațional, sub semnul binecunoscutei Metode Journey® care, cu această ocazie revine în România, în format fizic.

Seminarul susținut de Brandon Bays și de psihoterapeutul Patricia Cihodaru asigură un spațiu sigur de manifestare a calităților tale ascunse, un spațiu în care potențialul tău ascuns își dezvăluie strălucirea și suflul divin.

Seminar ”Călătoria Intensiv” – Eliberarea de emoții negative și trezirea Conștiinței

Cu Brandon Bays și Patricia Cihodaru.

Brandon și Patricia

• Principiile și învățăturile Journey® au luat naștere direct din experiența vindecătoare a lui Brandon Bays, cea care a dus această metodă peste tot în lume, iar beneficiile sale au fost cunoscute de mii și mii de oameni. Evoluția personală și vindecarea corpului și a minții sunt preocupări primordiale ale lui Brandon, un profesor devotat motivării oamenilor și a inovației în zona sănătății. Cu preocupări intense față de domeniul spiritualității, Brandon a avut ocazia să cunoască mulți maeștri spirituali și a studiat numeroase ramuri ale sănătății holistice. În fiecare an, în ultimii 30 de ani, Brandon călătorește în peste 40 de țări din toată lumea unde susține seminarii Journey®, oferind astfel șansa cât mai multor oameni de a se cunoaște, de a se explora în profunzime și de a-și recunoaște esența divină din interior.
• Patricia Cihodaru este psiholog și de mai bine de 20 de ani susține seminarii de inteligență și de vindecare emoțională. Specializată în Psihoterapie Experiențială, Cognitiv-Comportamentală și Transpersonală, în Sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților și Psychological Profiling, este de asmenea autoare a cărții „Geniul emoţiilor: „Ghid către inteligenţa ascunsă a sufletului”. În anul 2012 și-a încheiat formarea ca Practician Acrediatat al metodei „Călătoria”, iar în 2016, Brandon Bays a desemnat-o să susțină seminariile „Călătoria”  în România.

Provocările vieții ne îndreaptă în permanență spre găsirea de noi căi de rezolvare și de îmbunătățire a aspectelor vulnerabile cu care ne confruntăm uneori.  

• anxietatea
• suferința emoțională
• diferite blocaje emoționale, precum teama de a vorbi în public, teama de eșec sau teama de succes
• dificultatea de a ierta
• dificultăți în dezvoltarea și menținerea unor relații durabile și sănătoase cu parteneri, familie sau relații sociale
• sentimente de auto-devalorizare, vinovăție, resentimente, umilință sau rușine; dacă printre cele care tocmai au fost enumerate se regăsesc emoții sau situații proprii, este bine să știi că acestea reprezintă doar o parte din problemele specifice fiecăruia dintre noi și care își găsesc în procesul Călătoria profunda vindecare.

Procesul Călătoriei reprezintă un așteptat prilej de reîntâlnire cu măreția sufletelor noastre. Ghidarea spre vindecarea fizică și emoțională este facilitată cu ajutorul tehnicii foarte simple, al cărei impact va fi oglindit în toată ființa noastră.

Tot acest proces care constituie Călătoria are ca fundament credința că noi, oamenii, avem capacitatea de auto-vindecare la toate nivelurile: mental, emoțional, fizic, energetic și spiritual.

Prin tehnica simplă, Călătoria identifică și eliberează emoții blocate sau evenimente dureroase din viața noastră, astfel încât baza lor emoțională să fie eliminată și să nu poată escalada în probleme fizice sau psihologice. Deseori, vrem să parcurgem singuri acest drum al suprimării durerii trăite și tot de atâtea ori, nu reușim decât să ne distanțăm de acea experiență directă, de forța noastră interioară, de sinele nostru. În sesiunile „Călătoria”, aceste manevre inconștiente de ocolire sunt descoperite și eliberate, lăsând loc auto-recuperării și auto -vindecării.

Cu siguranță, sintagma conștiință pură nu mai reprezintă o noutate și există în prezent numeroase publicații care oferă claritate asupra sa.

• Cum ar fi să experimentezi direct această stare de conștiință pură?
• Cum ar fi să descoperi că izvorăște din tine și că te așteaptă să o alegi și să îți oferi șansa la bunăstare, abundență, bucurie și sănătate?

Explorarea ghidată din cadrul întâlnirilor Călătoria este orientată spre experimentarea acestei conțiințe pure și a rolului său terapeutic. Conștiința pură este o experiență autentică a trăirilor personale, o claritate și o certitudine personală capabilă să transforme și să soluționeze trăirile suprimate anterior.

Puțin din ce se va înâmpla

• În prima zi, făcând cunoștință cu procesul „Călătoriei emoționale”, vei învăța să primești în conștiința ta diferite emoții, le vei observa gradul de conștiință și vei învăța, în acest fel, să nu mai hrănești cu tensiune anumite situații dificile din viața ta.
• În a doua zi, se desfășoară procesul „Călătoriei fizice” – un proces simplu și util în eliberarea emoțiilor negative, depozitate în tot corpul, de fiecare dată când suferim și vrem să ascundem această suferință.
• A treia zi este rezervată exersării practice a unor abilități care fac posibilă eliberarea de emoții dureroase, adăugarea unui nivel de înțelegere mai ridicat asupra momentelor grele din viața noastră sau a modului în care putem ierta „cu inima ușoară.”

Acest Seminar vine cu beneficii pentru tine dacă ești hotărât să:

• Redescoperi să fii blând cu tine și să înveți să asculți inteligența naturală a corpului tău.
• Descoperi cum poți avea acces la cauzele emoționale ale afecținuilor fizice și cum le poți elimina.
• Îți oferi o perspectivă transformatoare asupra emoțiilor și să cunoști mesajele care le însoțesc și care-ți sunt aliați pe calea vindecării tale.
• Afli ce înseamnă iertarea autentică, din toată inima.
• Identifici cum poți îmbunătăți și menține relații sănătoase, de orice fel.
• Descoperi cum poți să îți ajuți copilul în situații de stres, când se simte trist, furios sau când este lipsit de motivație.
• Înveți cum să trăiești în acord cu sufletul, nu numai cu mintea ta.
• Să dobândești niște instrumente de vindecare emoțională pe care le poți folosi ulterior în orice situație dificilă a vieții tale.
• Regândești rolul emoțiilor negative, având la dispoziție cunoașterea necesară de a le converti în căi complementare spre tine însuți.
• Îți transformi viața la cel mai subtil nivel, experimentând una din cele mai eficiente metode de auto-vindecare.
• Experimentezi eliberarea tiparelor vechi, să îți domini egoul și să îți activezi capacitatea înnăscută de vindecare.

Acordă-ți trei zile la finalul cărora te vei simți mult mai conecat la tine însuți și la armonia ta interioară.

Vino alături de noi într-o experiență autentică de introspecție și de revelare a esenței tale divine. Și după, fă-o să dureze și revars-o în viața ta, în toate aspectele existenței tale. Bucură-te de universul miraculos conținut în tine!

Înscrie-te Acum la Seminar! (înscrierile sunt oprite)

Redactor Mihaela Cristea

Clinica Marfil – Cursuri și Terapie

Ești deprimat? Iată câteva dintre semnele depresiei la care să fi atent și cum pot varia în funcție de vârsta, sex și alți factori.

Ce este depresia?

A te simți dezamăgit din când în când este o parte normală a vieții, dar atunci când emoții precum lipsa de speranță și disperarea se instalează și pur și simplu ele nu dispar, s-ar putea să suferi de depresie. Mai mult decât tristețea ca răspuns la luptele și eșecurile vieții, depresia schimbă modul în care gândești, simți și funcționezi în activitățile zilnice. Capacitatea ta de a lucra, de a studia, de a mânca, de a dormi și de a te bucura de viață, toate au de suferit. Doar încercarea de a trece peste zi poate fi uneori copleșitor. În timp ce unii oameni descriu depresia ca „trăiind într-o gaură neagră” sau având un sentiment de moarte iminentă, alții se simt lipsiți de viață, goi și apatici. Bărbații în special se pot simți furioși și neliniştiți. Oricum te confrunți cu problema și simptomele, lăsată netratată poate deveni o afecțiune gravă de sănătate. Dar este important să rețineți că sentimentele de neputință și deznădejde sunt simptome ale depresiei, nu realitatea situației tale. Oricât de lipsit de speranță te simți, există soluții. Recunoscând diferitele simptome ale depresiei, poți face primii pași pentru a te simți mai bine și a depăși problema.

Semne și simptome

Simptomele depresiei variază de la persoană la persoană, dar există câteva semne și simptome comune. Este important să ne amintim că aceste simptome pot face parte din ciclurile normale ale vieții. Dar cu cât aveți mai multe simptome, cu cât sunt mai puternice și cu cât durează mai mult – cu atât este mai probabil să aveți de-a face cu depresia.

10 simptome comune ale depresiei

1. Sentimente de neputință și deznădejde. O perspectivă sumbră – nimic nu se va îmbunătăți vreodată și nu poți face nimic pentru a-ți îmbunătăți situația.
2. Pierderea interesului pentru activitățile zilnice. Nu-ți mai pasă de hobby-uri, distracții, activități sociale sau sex. Ți-ai pierdut capacitatea de a simți bucurie și plăcere.
3. Modificări ale apetitului sau ale greutății. Pierdere semnificativă în greutate sau creștere în greutate – o modificare de peste 5% din greutatea corporală într-o lună.
4. Tulburări de somn. Fie insomnie, sau trezirea la primele ore ale dimineții, fie somnul excesiv.
5. Furie sau iritabilitate. Senzație de agitație, anxietate sau chiar violentă. Nivelul tău de toleranță este scăzut, temperamentul este unul coleric și totul și toată lumea te deranjează.
6. Pierderea energiei. Senzație de oboseală și epuizare fizică. Întregul corp se poate simți greu și chiar și sarcinile mici sunt epuizante sau durează mai mult ca în mod obișnuit.
7. Ura de sine. Sentimente puternice de inutilitate sau vinovăție. Te critici aspru pentru deciziile și greșelile percepute.
8. Comportament nesăbuit. Vă angajați în comportamente de evadare, cum ar fi abuzul de substanțe, jocurile de noroc compulsive, conducerea nesăbuită sau sporturile periculoase.
9. Probleme de concentrare, greutatea de a lua decizii sau de a-ți aminti lucruri.
10. Dureri inexplicabile. O creștere a durerilor fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri de spate, dureri musculare și dureri de stomac.

Suferi de depresie? Completează acest test despre depresie pentru a afla:

Testează-ți nivelul de depresie

În ultimele 2 săptămâni, cât de des ați fost deranjat de oricare dintre următoarele probleme?

Puțin interes sau plăcere în a face lucruri: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Senzație de dezamăgire, depresie sau fără speranță Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Dificultăți de a adormi sau de a adormi sau de a dormi prea mult: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Te simți obosit sau ai puțină energie: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Poftă de mâncare scăzută sau supraalimentare: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Să te simți rău cu tine însuți – sau că ești un eșec sau că te-ai dezamăgit pe tine sau familia ta: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Probleme de concentrare asupra lucrurilor, cum ar fi cititul sau privitul la televizor: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Mișcarea sau vorbirea atât de încet încât alți oameni ar fi putut observa: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte)

Gânduri că ar fi mai bine să mori sau să te rănești: Deloc (0 puncte) Câteva zile (1 punct) Mai mult de jumătate din zile (2 puncte) Aproape în fiecare zi (3 puncte) _________________________________________________________________________________________

Scor: Interpretarea scorului:

1 până la 4: Depresie minimă. 5 până la 9: Depresie ușoară. 10 până la 14: Depresie moderată. 15 – 19: Depresie moderat severă. 20 până la 27: Depresie severă sau majoră. *Acest chestionar nu este destinat să înlocuiască diagnosticul profesional. Sursa: Chestionarul de sănătate a pacientului-9 (PHQ-9) ADAA

Depresie și riscul de sinucidere

Depresia este un factor de risc major pentru sinucidere. Disperarea profundă și lipsa de speranță pot face ca sinuciderea să se simtă ca singura modalitate de a scăpa de durere. Dacă aveți o persoană dragă cu depresie, luați în serios orice discuție sau comportament suicidar și urmăriți semnele de avertizare:

• A vorbi despre uciderea sau rănirea propriei persoane.
• Exprimarea sentimentelor puternice de deznădejde sau de a fi prins în capcană.
• O preocupare neobișnuită cu moartea sau moartea.
• Acționează cu nesăbuință, ca și cum ar avea o dorință de moarte (de exemplu, trecând cu viteză prin semaforul roșu).
• Chemarea sau vizitarea oamenilor pentru a-și lua rămas bun.
• Punerea în ordine a afacerilor (darea bunurilor prețioase, legarea capetelor libere).
• A spune lucruri precum „Toată lumea ar fi mai bine fără mine” sau „Vreau să ies”.
• O trecere bruscă de la a fi extrem de jos la a te comporta calm și fericit.

Dacă suspectați că cineva apropiat, un prieten sau un membru al familiei ia în considerare sinuciderea, exprimați-vă îngrijorarea și căutați ajutor imediat. A vorbi deschis despre gânduri și sentimente suicidare poate salva o viață. Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară, Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS) vă pune la dispoziție serviciul gratuit şi confidenţial de consiliere telefonică, îi puteți contacta în zilele de Vineri, Sâmbătă și Duminică, între 19:00 – 07:00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email în formatul 24/7 la sos@antisuicid.ro

Cum variază simptomele depresiei în funcție de sex și vârstă?

Depresia variază adesea în funcție de vârstă și sex, simptomele diferă între bărbați și femei, sau tineri și adulți în vârstă.

Bărbați

Bărbații depresivi sunt mai puțin susceptibili în a recunoaște sentimentele de disprețuire de sine și deznădejde. În schimb, ei tind să se plângă de oboseală, iritabilitate, probleme de somn și pierderea interesului pentru muncă și hobby-uri. De asemenea, este mai probabil să experimenteze simptome precum furie, agresivitate, comportament nesăbuit și abuz de substanțe.

Femei

Femeile sunt mai predispuse să experimenteze simptome precum sentimente pronunțate de vinovăție, somn excesiv, supraalimentare și creștere în greutate. Depresia la femei este, de asemenea, influențată de factorii hormonali în timpul menstruației, sarcinii și menopauzei. De fapt, depresia postpartum afectează până la una din șapte femei după naștere.

Adolescenţi

Iritabilitatea, furia și agitația sunt adesea simptomele cele mai vizibile la adolescenții depresivi, nu tristețea. De asemenea, se pot plânge de dureri de cap, de stomac sau de alte dureri fizice.

Vârstnici

Adulții în vârstă tind să se plângă mai mult de semnele și simptomele fizice decât de cele emoționale: lucruri precum oboseala, dureri inexplicabile și probleme de memorie. Ei pot, de asemenea, să-și neglijeze aspectul personal și să nu mai ia medicamente critice pentru sănătatea lor.

Următorul pas

Pe lângă vârstă și sex, simptomele depresiei pot varia și în funcție de tipul sau severitatea depresiei. Înțelegerea tipului de depresie cu care aveți de-a face poate ajuta la găsirea celor mai eficiente modalități de a depăși problema și de a începe să vă simțiți din nou mai bine.  

Vă invităm la o scurtă incursiune în noțiunile de bază ale psihoterapiei

BENEFICIILE PSIHOTERAPIEI

Probabil că sunt puțini oameni care nu ar avea nevoie de terapie, cel puțin la un moment dat în viața lor. Psihoterapia, denumită frecvent “terapie prin vorbire”, oferă persoanelor care suferă de stres pronunțat, depresie, anxietate, durere sau chiar dependență, un cadru neutru pentru a-și discuta problemele. Ajută la descoperirea modului în care emoțiile sau comportamentele lor contribuie la problemele lor și cum pot găsi soluții pentru a face față aspectelor vieții lor în moduri sănătoase care contribuie substanțial la îmbunătățirea bunăstării lor. Psihoterapia vizează motivele principale din spatele adicțiilor, depresiei, unei stime de sine scăzute, blocajelor emoționale sau spirituale și poate ajuta la dezvoltarea unor metode de eliminare a substanțelor care creează dependență și a programelor și perspectivelor eronate inoculate în subconștient, care guvernează aceste stări și comportamente nocive.

PSIHOTERAPIA NU ESTE PENTRU OAMENII „NEBUNI”

Prea des oamenii care ar putea beneficia de psihoterapie o evită pentru că au ideea greșită că este pentru oameni „nebuni”. În ziua de azi, aruncăm acest cuvânt prea dezinvolt, perpetuând stigmatizarea celor cu boli mintale sau care caută tratament. În timp ce terapia este importantă pentru persoanele care au afecțiuni mentale cronice, cum ar fi depresia sau tulburarea bipolară, poate ajuta profund și pe cei care se luptă cu dependența sau pe cei care trec printr-o criză de viață. În plus, dependența și bolile mintale merg adesea mână în mână, necesitând tratament specializat și terapeuți cunoscători.

Pentru persoanele care suferă de dependență, psihoterapia este printre cele mai bune opțiuni pentru a-i ajuta pe cei care suferă să depășească aspectele mentale și comportamentale ale dependenței de alcool sau droguri. De ce bei doar când ești supărat? De ce ai apelat la droguri în primul rând? Un terapeut ar putea pune întrebări similare pentru a ajuta fiecare pacient să înțeleagă ce l-a determinat să abuzeze de substanțe care creează dependență. Înțelegând modul în care emoțiile influențează aceste alegeri de viață, dependenții care se recuperează pot învăța noi strategii de a face față, care nu implică alcool sau droguri.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ȘEDINȚELE DE TERAPIE?

Psihoterapia este un proces care poate duce la vindecare prin discuție. În timpul întâlnirii cu un terapeut, pacienții pot descoperi metode constructive de a face față problemelor sau emoțiilor negative. Majoritatea tipurilor de terapie sunt orientate spre obiective sau se concentrează pe un anumit tip de problemă de rezolvat. În cazul dependenței, de exemplu, terapeuții și pacienții încearcă în cele din urmă să pună bazele unei vieți de sobrietate și vor lucra la strategii pentru evitarea recăderii. Psihoterapia poate ajuta persoanele care suferă de un eveniment traumatic, ani de dependență, probleme cronice de sănătate mintală sau care au probleme de gestionare a furiei – utilizările sale sunt incredibil de variate și eficiente în tratarea unei multitudini de probleme și afecțiuni.

TIPURI DE PSIHOTERAPIE

Psihoterapia este un tip de termen umbrelă pentru diferite terapii, cum ar fi consilierea de grup, terapia de familie, terapia comportamentală și terapia cognitivă. Un specialist vă va vorbi despre opțiunile disponibile, astfel încât să puteți determina ce tipuri de psihoterapie ar putea funcționa cel mai bine pentru dvs. Pentru cei care pot fi reticenți să se întâlnească cu un terapeut, rețineți că nu poate strica să înveți noi modalități de a face față negativității din viața ta și există toate șansele ca acesta să-ți îmbunătățească procesul de recuperare așa cum a făcut-o pentru atât de mulți alți oameni care s-au luptat la un moment dat în viața lor.

Psihoterapia nu este doar vorbirea despre sentimentele unei persoane fără un scop în minte. În schimb, există mai multe tipuri diferite la care poate răspunde o persoană care se luptă cu dependența de abuz de substanțe. Acestea includ:

Psihoterapie focalizată pe coping: Acest tip de terapie își propune să abordeze probleme specifice, cum ar fi anxietatea, panica și prevenirea recăderilor cu sugestii orientate spre soluții.

Psihoterapie exploratorie: Acest tip de terapie se concentrează asupra evenimentelor și amintirilor din trecut pentru a ajuta o persoană să-și organizeze gândurile despre experiențele dureroase din trecut. Acest tip este util pentru persoanele care se luptă și cu anxietatea.

Abilități sociale/Psihoterapie interpersonală/de creștere: Mulți oameni care se luptă cu abuzul de substanțe au dificultăți în menținerea relațiilor din cauza naturii lor autodistructive. Acest tip de terapie își propune să îmbunătățească capacitatea unei persoane de a menține relații cu alții semnificativi și cu familia.

Psihoterapie de susținere: Acest tip de psihoterapie se concentrează pe prezent și viitor, nu pe trecut. Acest lucru este benefic pentru cei care nu doresc să exploreze amintirile dureroase în terapie.

În funcție de luptele tale unice, terapeutul tău poate utiliza mai multe abordări de psihoterapie pentru a te ajuta să gestionezi o depresie, o boală mintală, o dependență sau te va ajuta să găsești metode de a trece peste o perioada grea sau traumatizantă din viață.

CARE SUNT BENEFICIILE PSIHOTERAPIEI?

Psihoterapia este o oportunitate de vindecare pentru persoanele care se luptă cu abuzul de substanțe, precum și pentru cei dragi. Exemple de beneficii includ:

Împuternicirea unei persoane să trăiască o viață fără abuz de substanțe

Învățarea abilităților de adaptare atunci când apar tentațiile de a reveni la abuzul de substanțe

Învățați cum să exprimați emoțiile într-un mod mai sănătos

A învăța cum să funcționeze ca un partener, prieten și membru al familiei mai bun

Eliberarea experiențelor trecute toxice și/sau traumatice pentru a merge mai departe

Dacă dumneavoastră sau o persoană iubită vă dificultăți și ați putea beneficia de psihoterapie, nu ezitați să ne contactați. Clinica Marfil vă oferă diverse programe și căi de tratament care oferă unei persoane sprijinul și resursele necesare pentru a obține o viață mai fericită, mai sănătoasă.

Sursa: https://www.mentalhealthcenter.org/